Priveste si invata - Partea a VII-a - End

Eram in mijlocul incaperii imense albastre plina de aparate electronice. Imi era frica. Leo era in camera de vizavi, Guy il tinea langa el. In cateva minute ar fi trebuit sa fie aici toti dusmanii mei si Guy pleca in directia opusa mie. Aveam totusi o senzatie de usurare la gandul ca Jay va veni cu siguranta.
-Hei, noi mergem in partea cealalta, are Guy un plan si nu vrea sa-l zica. Ne vedem in 10 minute, huh? m-a intrebat Leo pasind in spatele meu.
-Zi-i lui Guy sa se descurce fara mine. am zis intorcandu-ma sa plec.
-Nu putem... Nu pot sa fac asta fara tine. s-a corectat in soapta.
-Daca Guy ii face ceva lui Jay... m-am oprit nestiind cum sa inchei propozitia, aveam prea multe ganduri in cap.
-Nu pot sa fac asta fara tine. a repetat el stiind ca ma va convinge sa raman.
-In zece minute plecam.
-Categoric. m-a sarutat pe obraz si a plecat.
M-am apropiat de unul dintre calculatoarele fixate in perete. Chiar si prin praful asezat pe el l-am putut vedea pe Jay venind in spatele meu. M-a luat in brate si i-am vazut o urma de tristete in ochi.
-Promite-mi ca o sa ramai aceeasi Kate.
-Despre ce vorbesti? l-am intrebat confuza.
-Doar... promite-mi! a zis privindu-ma serios in ochi.
-Promit. am zis la fel de derutata ca inainte.
-Mai tii minte, acum cateva zile te-am intrebat pe cine ai alege intre mine si Leo... E timpul sa-ti pui in aplicare alegerea.
-Nu inteleg, Jay.
-Ai facut alegerea buna. Alege-l pe Leo, iti poate oferi mult mai multe decat mine. mi-a dat drumul si mi-a pus pistolul lui in mana, ducandu-se cativa metri mai departe cu fata la mine.
-Jay...
-Trage, Kate! Termina ce-ai inceput cu diamantul.
Mana imi tremura ca niciodata. Nu puteam nici macar sa o ridic de langa corp. Imi era imposibil sa-l impusc. Am reusit sa ridic pistolul cativa centimetri, dar aproape l-am scapat pe podea.
-Priveste si invata, Kate! a zis si a apasat tragaciul.
Jay s-a tinut pe picioare in timp ce o lacrima aluneca pe obrazul meu si a soptit un "ai grija de tine" inainte sa cada. Lacrimile au inceput sa-mi apara una dupa alta privind la trupul lui neinsufletit care zacea in cealalta parte a camerei. Leo m-a prins de la spate si m-a tras usor spre usa. Pe drumul spre biroul lui Guy n-a scos nimeni nicio vorba. Am ajuns destul de repede si am realizat diferenta enorma a ceea ce simteam noi trei; eu abia terminasem cu plansul, Guy era furios, dar multumit si Leo ofticat ca nu l-a impuscat el. Abia in fata usii au realizat ca au pierdut orice sansa de a gasi diamantul. Guy a intrat trantindu-si lucrurile pe care le gasea in cale. M-am hotarat sa scap de orice amintire cu Jay. Mi-am rupt bratara de la mana si am aruncat-o pe un dulap, neprivind-o macar. Leo cauta in mesajele lui Jay destinatarul diamantului. Dupa cateva minute, Guy a facut niste ochi extrem de mari uitandu-se spre dulapul respectiv si aproape s-a teleportat pana acolo, scotand dintre resturile amuletei care se sparsese un diamant mic foarte stralucitor. Singurele cuvinte pe care i le-am putut spune au fost "Priveste si invata", dupa care m-am ridicat si am plecat. Mi-am scos iphone-ul din buzunar si am trimis mesajul salvator. N-am avut dispozitie de lift asa ca am urcat cele sapte etaje pe jos. M-am chinuit putin sa descui usa apartamentului si chiar ma intrebam de ce. Cum am ajuns inauntru mi-a sarit in ochi noua mea incuietoare, probabil cea mai sigura posibila, dar totusi era ciudat ca se deschidea cu vechea mea cheie. Urmatorul lucru a fost cafeaua de pe masa si mi-am adus aminte de "Raman dator cu o cafea. -Cand? Odata cu noua mea incuietoare? am intrebat retoric. -Exact atunci!". Am deschis usa in urma celor patru ciocanituri obisnuite.
-Bun venit inapoi! a zis David intrand in casa si mangaind cainele care s-a asezat la picioarele lui dand fericit din coada.

Share this: