Pe ultima suta de vara...

Mi-am lasat capul pe mana intinsa pe masa micuta din camera de hotel. Puteam auzi valurile izbindu-se de stancile negre. El se plimba pe plaja. Ii urmaream pasii pe fereastra sperand sa nu observe. Venisem la mare impreuna, dar nu aveam curajul sa ma aproprii prea tare de el. Il placeam si stiam asta. Poate si el stia asta. Era tot ce visasem, dar aparuse prea brusc in viata mea.
-E cam naspa sa fiu singur acolo, nu vii si tu? m-a intrebat intrand si nici nu-mi dadusem seama cand a plecat de pe plaja.
-Nu stiu, nu ma simt prea bine... poate e de la tacos... m-am balbait eu.
-Nu, cred ca te intimidez.
Am ramas uimita la auzul cuvintelor lui.
-Si totusi, cred ca e de la tacos. N-ai tu puterea asta, Tay. am zambit.
-Atunci hai cu mine.
M-am ridicat morocanoasa si mi-am luat blazerul alb de pe pat. Era destul de frig pentru sfarsitul lui august. Am mers pana la apa si m-a impins usor ca sa surada la contactul talpilor mele cu apa.
-Nu sunt sirena, nu-mi place apa rece. i-am adus la cunostinta.
-Haide, Liz, credeam ca o sa-ti placa aici. De ce ai venit cu mine?
Pentru ca nu pot sa te refuz-mi-a soptit subconstientul meu.
-Pura intamplare. N-aveam ce face pe ultima suta de vara.
-Uite, luam o barca si vedem mai departe. Doar gandeste-te ca esti cu mine, ok?
-Ok... deci te invinovatesc pe tine pentru orice se va intampla.
-Absolut. a zis el hotarat.
M-a tras de mana pana la barca pe care o voia si m-a ajutat sa ma urc, udandu-si blugii suflecati pana la genunchi. Puteam sa jur ca mai facuse asta inainte, sau era un profesionist in asta. Oricum, ERA un profesionist in a da gata fetele.
-Unde vrei sa ajungi?
-Pana la capatul pamantului. a zambit.
-Nu, serios, se intuneca. Maine dimineata plecam.
-Liz, bucura-te de moment. Poti pentru o zi sa uiti de toate regulile si sa te distrezi?
-Hhhh.... cum spui tu, dar nu pot sa ma distrez undeva pe uscat?
-Esti mofturoasa, daca nu-ti place in barca exista o alternativa.
-Orice! am zis hotarata.
A zambit gen "mwhahahaha" si a intors barca, astfel incat am ajuns amandoi in largul marii. Chiar si chinuindu-ma sa raman la suprafata apei, imi venea sa-l omor. Sau nu... S-a apropiat de mine si m-a sarutat, eu eram bucuroasa ca din cauza valurilor nu mi se auzea inima care o luase la goana.
-Acum ce crezi? m-a intrebat razand.
-Inca cred ca e de la tacos. am zambit si l-am sarutat iar, pe ultima suta de vara...

Share this: