Priveste si invata - Partea a IV-a

Am privit in jurla lumea grabita cautand un indiciu pe fetele lor monotone. Singurul zambet pe care il vazusem in ultimele sapte luni era al infractorului de care ma indragostisem cu doua zile inainte.
Leo era groaznic de obsedat de diamant. El si Jay nu se intalnisera niciodata, dar era o lupta psihica intre ei doi.
Telefonul public din spatele meu a inceput sa sune si am raspuns confuza.
-Da-te la o parte!
-Ce? am intrebat recunoscand vocea lui Jay.
-Acum! a tipat si am pus receptorul la loc.
L-am luat de maneca pe Leo si am fugit pana la adapostul unei cafenele. A inceput o ploaie de gloante langa cabina telefonica si toata lumea a inceput sa fuga care pe unde apuca.
-Ce nai...?! a exclamat Leo dar n-a incheiat propozitia, trezit la realitate de un glont pe langa capul lui.
-...ba, sunt in mijlocul L.A.-ului! am terminat eu a fel de uimita.
Leo si-a scos pistolul si s-a indreptat incet spre cladirea de vizavi, pentru a-l putea vedea pe Jay pe acoperisul cladirii de langa cafenea. Incercam sa-mi dau seama cine tragea din partea opusa. In cateva secunde l-am recunoscut pe David si m-a socat zambetul lui la intalnirea ochilor mei. Asta chiar m-a facut sa ma gandesc de ce parte sunt. Era upta intre prietenul meu cel mai bun, iubitul meu si tipul cu care invatasem tot ce stiam. Am facut un pas spre David, nestiind in ce parte sa indrept pistolul. Daca ar fi fost un film horror sigur l-as fi indreptat spre mine.
-Kate, du-te langa Leo! a zis Jay sarind in spatele meu.
-Jay, ce-i asta?
-Vorbim mai tarziu, doar DU-TE!
-Vorbim mai tarziu... l-am inganat si m-am dus langa Leo. Te ajut?
-Da, sa pui o bomba chiar sub masina aia albastra chiar m-ar ajuta mult.
-Esti sarcastic in orice moment... am tinta mai buna ca tine, stii asta.
-Dar pe langa tinta mai ai si sentimente si retineri.
-Se numeste constiinta.
-David vrea sa te omoare, tu nu-l poti omori nici pe el nici pe Jay, dragut.
-David incearca sa te omoare pe tine, nu pe mine. Jay vrea sa-l omoare pe David, tu pe amandoi. Eu ce fac pe-aici?
-Nu misca! a soptit Leo dintr-o data.
-Ce...?
-Shh! m-a intrerupt el.
-Lasa-l jos! s-a auzit vocea impunatoare a lui Jay si ne-a atras atentia spre scena care se desfasura in fata noastra.
David si-a aruncat pistolul pe jos cu un zambet sarcastic. Leo si Jay le-au aruncat peste al lui imediat. Era un gest de rivalitate (si resemnare in acelasi timp) intre grupuri. Daca nu era nimeni ranit la venirea politiei se puneau pistoalele unul peste altul pe pamant, indreptate spre directii diferite. In cazul acesta erau toti trei de acord ca eram inofensiva.
-Uite unde ai ajuns, Kate! Nu-ti poti infrange inamicii. Unde e tot ce te-am invatat?
-Nu te umfla in pene, David. Aveam 17 ani, nici nu stiam cum sa tin un pistol in mana.
-Acum stii, dar degeaba. Daca ramaneai cu mine etunci nu te-ai mai fi  tarat acum prin noroiul asta. Gandeste-te ce faci; iti pierzi vremea cu Leo cautand un diamant cat unghia mea, te intalnesti cu un hot care se intampla sa-ti fie dusman... Inca te poti intoarce in echipa noastra.
Jay nu si-a putut stapani surasul batjocoritor. Glasurile politistilor se auzeau din ce in ce mai aproape. Totusi, nu se misca nimeni. Dupa cateva secunde, David a vrut sa se aplece dupa pistol.
-Tine-ti mainile acasa! Kate ia pistoalele.
Le-am luat de pe asfalt si le-am aruncat lui Leo si Jay dupa ce m-am asigurat ca nu mai erau incarcate.
-Vino sa-l iei, David! am spus si am plecat in alta directie decat ceilalti doi.

Share this: